Am ajuns si la Valcea si Doamne! cum s-a mai schimbat atmosfera! Bebelusul meu avea o pofta de mancare pantagrueleasca, somn cat 10 si voiosie cat o gradinita! Cat valcenii mureau de cald si se ascundeau de arsita prin orice cotlon intunecat si racoros, noi 3 eram echipa fantastica: 30 de grade erau briza marii, pe langa cele 50 din capitala!
Am fost la Costesti cu Luca, sa-si viziteze strabunicii, stramatusile si toate stra-rudele posibile; am fost la manastirea Bistrita, la Horezu de unde ne-am si ales cu multe lucruri din ceramica, printre care si faimoasa oala pt sarmale, cadoul lui Emil 
) pe unde n-am umblat!
Am inceput si terapia, cu doamna Mari Cosmescu, de la centrul de zi din cadrul d.g.j.p.c. rm. valcea! Este o doamna grozava! Sa-i dea Dumnezeu sanatate ei si colegelor dumneai, dna. Adelina Serafim, dra. psiholog! Am facut acolo progrese cat n-am facut in 6 luni la bucuresti!
Ne-a priit de minune perioada petrecuta acolo
Au fost momente grozae; chiar daca ne petreceam mare perioada a timpului in 2, pt ca tati venea doar in weekend, nici nu simteam cum trecea timpul! L-am dus pe Luca si la muzeul de arta “casa simian” , unde ne-a intampinat o doamna foarte draguta. Am facut turul muzeului, am fotografiat pt ca bebelusul sa aibe amintiri frumoase si dupa ce eu nu voi mai fi.
Si tare ma rog sa aprecieze frumosul, arta, literatura! Sigur, mai sunt multe locuri de vizitat, pe care o sa le bifam vara ce va veni, cand Luca nu va mai fi bebelus
In timpul acesta, bebelusul a racit de doua ori; pare-se de la diferenta de temperatura/climat. Si l-am pus rapid pe picioare datorita domnului dr. Lilea Bogdan, un om EXTRAORDINAR, un doctor PROFESIONIST, pe care Luca l-a acceptat din prima si la care am apelat mereu cu incredere. Indiferent ca eram in valcea sau in bucuresti. La dumnealui am facut si prima doza de prevenar 13, in schema de 3 doze. La opt luni si 4 zile, Luca a inceput imunizarea cu prevenar 13. A facut putina temperatura si cam atat. Alte efecte adverse, nu am mai avut din fericire:)
August si septembrie au fost doua luni cu o vreme superba, ieseam la plimbare si de doua ori pe zi; chiar daca trebuia sa cobor si sa urc cate 4 etaje, carand caruciorul cu Luca cu tot si, uneori, plus cumparaturi. Nu simteam oboseala, greutatea, doar dorul de tati lui Luca, iubitul meu, imi mai tulbura zilele.
Bebelusul meu crestea, crestea, voios, voios si sanatos!pe 22 septembrie avea deja 9,9 kg!
Pe 17 si 18 septembrie, a rostit mult, clar si hotarat TATA! Si noroc ca tati era cu noi, pentru ca a putut savura din plin momentul! Primul cuvant: TATA!
Nepretuite si memorabile momente!
Octombrie a dat startul la toamna; vreme rece, rece, vant, ploi…dar astea nu ne-au impiedicat sa iesim in continuare Aveam ritualul nostru de plimbare, savuram din plin orasul si linistea lui; asta in momentele in care apareau elementele ce anuntau si aratau cat de tare s-a schimbat orasul meu din adolescenta – aici – si care-mi aminteau cat am uitat sa-l iubesc asa cum e!
La aproape 8 luni, bebe a inceput sa se ridice in picioare, tinandu-se de ceva; chiar mi-a facut surpriza asta in timpul baitei ) nazbatii de Luca! Pe 12 octombrie s-a ridicat singur in fundulet, pt prima oara. Dumnezeule, cum trecea timpul si puiul meu crestea si se dezvolta asa frumos!
Inca nu mergea de-a busilea si nici nu dadea semne sa o faca. Dar mi s-a spus ca nu e o etapa obligatorie, asa ca m-am linistit.
Deja ne pregateam de facut bagaje si reintors la bucuresti; vremea se racise zdravan si tati era foarte obosit de atatea drumuri, asa ca pe 6 noiembrie ne-am luat zborul via bucuresti. Drumul, a fost placut, rapid, pt ca tot tati ne-a adus cu mic cu mare, in siguranta. Am lacrimat nitel dupa valcea, dar urma sa ne reintregim mica familie si asta nu putea decat sa ne bucure:)
cele 9 luni fara 3 zile, ne-au gasit cu mai multe alimente incercate, gusturi usor formate, obiceiuri culinare; papase deja morcov, telina, pastarnac, ceapa, cartof, dovlecel (preferatul lui, dintre legume), ardei gras, banana (o adora), piersica, nectarina, para, portocala (sub orice forma, dar nu simpla). Branza calcica, galbenusul de ou (de tara), carnea de pui/gaina/vita/manzat(doctorul Lilea, membru al Societatii romane de gastroenterologie pediatrica, ne-a recomandat carnea de la tara, in special cea de animal matur: gaina, vita, cocos si sa evitam cat putem carnea cumparata) si iaurturi de la Nestle, pt ca nu prea gaseam Humana pe acolo. De, erau si dezavantaje, ca nu prea aveam de unde alege la cumparaturi.
Era un papacios daca puneam iaurt, cereale sau banana la legume si carne:)) ce obicei!
Ne luptam la masa cu legume, uneori simteam ca o iau razna, dar nu am dezertat de la misiune. Am facut si pauze mari, timp in care nu i-am mai dat supa/piure de legume si incercam din nou, mai tarziu. Si iata ca, luni mai tarziu, in sfarsit mananca cu pofta legume!
Dar despre asta, in urmatorul capitol din viata de bebelus a puiului meu!
